Meniu

meniu

 

Ziarul Scânteia AS

meniu

 

Ziarul Scânteia AS

SCÂNTEIA As - Ziar electronic de atitudine pro-comunistă editat de Asociația Scânteia

Nr. 9; iulie - august 2010
înapoi

A.1. PCR un partid pentru istorie un partid pentru viitor

Petre Ignatencu,
Președintele Comitetului de reorganizare al Partidului Comunist Român

Pe 27 martie anul acesta s-a constituit Comitetul de inițiativă pentru reorganizarea  cu scopul de a reface Partidul Comunist Român, condus ultima oară de Nicolae Ceaușescu, partid istoric ce a luat ființă la 8 mai 1921 și care și-a încetat temporar activitatea datorită evenimentelor din decembrie 1989 precum și acțiunilor obstrucționiste a puterii instalate atunci, putere constituită în mare majoritate de foști membri ai PCR care s-au dezis între timp de el, adică spus mai direct, l-au trădat. Astfel că societatea românească a fost privată timp de peste 20 de ani de o alternativă politică viabilă față de politica de restaurare a capitalismului în România , politică ce a condos, până la urmă, la distrugerea economiei românești și la slăbirea permanentă a Statului român, dependent acum de capitalul străin. Această politică a fost dusă de toate forțele politice care au ajuns intr-un fel sau altul la guvernale, fie ele declarate de stânga sau dreapta..

Consider în mod categoric  că existența PCR ca partid funcțional, chiar dacă nu la putere, ar fi temperat zelul distrugător al partidelor postdecembriste asupra a tot ce s-a construit prin efortul extraordinar al poporului român, condus de partidul clasei muncitoare.cum s-a dovedit a fi, prin fapte, acesta.

Realizările PCR din perioada de peste 41 de ani când a fost forța politică conducătoare a României se văd la tot pasul. Peste 80% din construcțiile existente în anul 1989 au fost realizate în această epocă și toate aparțineau poporului român fie prin proprietatea individuală, personală, a fiecărui român fie prin proprietatea colectivă administrată de Stat, proprietate ce nu era grevată de nici un fel de datorii către creditori străini cu excepția unei datorii istorice către statul suedez.

Cea mai mare realizare a epocii amintite este aducerea României în situația de stat deplin independent și suveran, atât politic cât și economic, prin plata tuturor datoriilor externe dar și prin capacitatea de autocapitalizare. România ajunsese în anul 1989 în situația de a avea propriul capital de dezvoltare, care se ridica în acel an la peste 10 miliarde dolari, și deci nu avea nevoie să se împrumute la băncile străine pentru a susține programul propriu de investiții, atât intern cât și extern. Se poate aprecia că tot ce s-a produs până în decembrie 1989 a fost făcut prin efortul propriu de poporul român și aparținea acestuia în comparație cu situația de astăzi cînd s-a vândut aproape totul și s-au acumulat și datorii de zeci și zeci de miliarde de euro. Ori o țară datoare nu poate fi considerată o țară independentă și suverană.

Acesta a fost motivul care l-a determinat pe Nicolae Ceaușescu și partidul să instituie programul de achitare a tuturor datoriilor către creditorii externi, program încheiat în februarie 1989. Plata datoriilor externe constituie un fapt istoric exceptional in istoria României pe care marea majoritate a românilor il invocă cu mândrie și astăzi chiar dacă a fost înfăptuit cu mari eforturi și sacrificii.
Aici se vede clar gradul de responsabilitate în conducerea Statului român a comuniștilor față de cel al ”democraților” postdecembriști și procapitaliști.

România se află astăzi în criză datorită modului iresponsabil în care a fost gestionată nu numai economia în ultimii 20 de ani ci și întreaga societate. Este efectul împingerii forțate a României spre o societate capitalistă, societate a carei valoare dominantă este capitalul-banul, în fața căruia toate celelalte valori, în special cele morale, devin vulnerabile, nesemnificative

Obiectivele Comitetului de reorganizare al PCR privind reorganizarea acestuia se intind,  pe o perioadă de un an. Principalul obiectiv este reconstituirea organizatiilor locale și județene și strângerea semnăturilor necesare, peste 25 000, în vederea înaintării cererii către organele judecătorești competente de înregistrare în Registrul Partidelor Politice, în conformitate cu legile în vigoare astăzi, legi care nu sunt favorabile comuniștilor.

În România postdecembristă au fost mai multe încercări de a se înregistra un partid comunist Toate încercările de înființare a unui partid comunist sub diferite forme și denumiri au eșuat cu o singură excepție, Partidul Comuniștilor Nepeceriști care a obținut dreptul de a figura în Registrul Partidelor Politice printr-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului-CEDO, partid ce se declară a fi comunist dar care își propune să fie cel mai înverșunat adversar al PCR și membrilor acestuia-peceriștii!!

Motivele acestor nereușite sunt , după părerea mea, abordărle greșite a construcției acestora. Unii au încercat să înființeze PCR ca partid nou ceeace este greșit fiindcă PCR s-a înființat în anul 1921, alții după ce au constituit partide cu alte denumiri, PMR de exemplu, au încercat să le schimbe denumirea în PCR, fapt respins justificat de instanțe.
Mai apropiat de realitate a fost încercarea grupului condus de ing.Virgiliu Zbăganu care a constiuit ”Comitetul pentru reorganizarea PCR” în anul 1991 grup ce nu a putut finaliza acțiunea datorită morții în condiții dubioase-accident de tren, a inițiatorului la 20 august 1992.
Partidul Comunist Român-PCR trebuie să renască prin el însuși nu prin intermediari. El există prin membri săi care nu s-au dezis de idealurile comuniste și care trebuie reorganizați în structură de partid, și asta și-a propus Comitetul de reorganizare constituit pe 27 martie.

Inițiativa aceasta, se pare, a creat reacții de invidie la unii din foștii membri ai PCR care si-au constituit, după 1989, partide cu diferite denumiri de frica asocierii lor cu denumirea de ”comunist” iar acum când au constatat că nu am pațit nimic rau din partea autorițăților, au prins curaj și încearcă sa-și însușească ”brandul” PCR.

Un asfel de exemplu îl constituie Partidul Alianța Socialistă care a convocat un Congres extraordinar pe 3 iulie cu un singur scop, schimbarea denumirii din PAS în PCR fără să-și asume continuitatea partidului constituit în 1921, singurul în drept sa poarte acest nume. Este o încercare de a înregistra un partid comunist cu numele de PCR pe ușa din dos. În loc să se angajeze, cei de la PAS, în reorganizarea și reînregistrarea adevăratului PCR, înființat la 8 mai 1921 și condus ultima oară de Nicolae Ceaușescu, ei preferă să-i dea numele de PCR unui partid, PAS, nesemnificativ sub raport electoral, sperînd astfel că le va crește cota electorală.